vineri, 3 iulie 2015

Organisme de gestiune colectiva - cum functioneaza - Episodul 2

Hai sa vedem ce OGC-uri mai exista si sa spunem cateva

Acum 5 ani am scris 3 articole in care am vorbit despre OGC-urile existente atunci,pe care le puteti citi aici, aici si aici. Puteti remarca ca numarul lor a crescut la 17 organisme active, mai ales la imboldul fostului director ORDA Robert Bucur, care a "sponsorizat" crearea de noi organisme de gestiune, cu scopul de a tine sub control, sau mai bine spus " a arata pisica" OGC-urilor cu care nu avea relatii personale bune. Schema era simpla: se face un organism pe ascuns, cu minim de membrii, organismul creat era acreditat de ORDA si peste cateva luni noul OGC primea prin Decizie ORDA dreptul exclusiv de a colecta pentru o anumita categorie. Nu conta ca respectivul organism nu avea reprezentativitate interna si/sau externa, in virtutatea faptului ca avea cativa membrii sau capcitate tehnica de colectare. sau ca titularii de drepturi erau pagubiti. A fost o perioada cu multe abuzuri din partea ORDA, perioada la care o sa revin intr-un articol separat.

Exista si organisme exotice, cum ar fi Asociatia Opera Teologica Ortodoxa - AOTO sau un organism de gestiune al autorilor de opere stiintifice PERGAM.

Daca ar fi sa rezumam, exista 2 OGC pe drepturile de autor in muzica, UCMR-ADA si APM. APM este alta entitate dubioasa, creata artificial ca sa dea un tun. APM inseamna Asociatia producatorilor de muzica, dar nu reprezinta drepturi comexe, asa cum ar sugera numele, ci drepturi de autor. Lista membrilor este foarte scurta, si cuprinde doar cateva SRL-uri obscure si doar cateva persoane fizice. Repertoriul este secret, desi celorlalte organisme le ste impus sa-l posteze pe site. Evident APM-ului i-ar fi greu sa-l posteze pe site pentru ca nu poseda asa ceva, desi legea drepturilor de autor spune la art 134, iar pe site-ul ORDA sunt mentionate clar obligatiile de transparenta, ca fiecare OGC trebuie sa aiba un website. Ar fi multe de zis despre acest subiect, dar ma gandesc ca poate nu va intereseaza un OGC obscur. Poate v-ar interesa daca v-as spune ca APM a solicitat un procent cu 2 cifre din colectarile UCMR-ADA? Sper ca nu o sa ma intrebati ce ar face cu banii :))

In domeniul drepturilor conexe ale interpretilor exista 3 OGC-uri. Deja cunoscutul CREDIDAM si OGC-ul care apartine familiei Prigoana, ARAIEX, si unde majoritatea membrilor sunt artisti care sunt difuzati la posturile TV care apartin familiei Prigoana. Gurile rele spun ca majoritatea artistilor si-ar cesiona drepturile de autor ca sa fie difuzati la respectivele posturi, si ca atare banii fac doar un circuit in acelasi buzunar. Evident este doar o calomnie, ca doar ORDA ii controleaza in fiecare an. O sa revin si la controalele ORDA. Promit ca revin cu un articol separat si despre cum controleaza ORDA OGC-urile. Al treilea organism este UNART, Uniunea Nationala a Artistilor din Romania, care s-a acreditat recent ca organism de gestiune colectiva ca urmare a renumelui destul de prost pe care il au atat CREDIDAM cat si ARAIEX.

In domeniul drepturilor conexe ale producatorilor de fonograme exista nu mai putin de 4 organisme. Initial exista doar unul, UPFR, care este si reprezentantul organismul multinational IFPI in Romania. Din pacate UPFR s-a comportat ca un club inchis, care foarte greu a primit membrii noi si care ste condus prin rotatie cam de aceasi oameni, reprezentand marile case de productie. Rezultatul acestei politici falimentare a fost aparitia ADPFR, Asociatia pentru Drepturile Producatorilor de Fonograme din Romania, mai intai, urmat apoi de UPVR, Uniunea Producatorilor de Fonograme din Romania si UPIF, Uniniunea Producatorilor Independenti de Fonograme, ultimul nascut. V-ati pierdut in uniuni, producatori, fonograme si romanii, nu-i asa? Daca spuneti ca nu strica o concurenta mica ar trebui sa va ganditi ca aparitia atator organisme nu este productiva, intrucat toate trebuie sa ia o felie din colectari, proportional cu membrii si repertoriul reprezentant (ceea ce inseamna cam de fiecare data arbitraj si instanta, timp in care nu se fac distributii catre memberii, iar procedura se va repeta de fiecare data cand apare un organism nou). Iarasi inseamna ca la negocierile pentru obtinerea unui tarif, trebuie o pozitie comuna in fata utilizatorilor, care vor exploata fara scrupule orice disensiuni pentru a obtine un tarif mai mic si pentru a plati cat mai putin. 

In domeniul operelor scrise exista 4 organisme. COPYRO, care apartine de Uniunea Scriitorilor, si care a stabilit deja recorduri greu de egalat despre poasta gestiune a drepturilor, si careia ORDA i-a ridicat in doua randuri licenta de functionare, in mod justificat. Ce se intampla acolo este de neatura penala, si va face de asemenea subiectul unui articol separat. Al doilea organism este Opera Scrisa, organism nou despre care nu cunosc prea multe lucruri. Mai exista 2 organisme adresate autorilor de opere stintiifice PERGAM si opere bisericesti, AOTO. Daca PERGAM reprezinta ambitia profesorului universitar de drept de proprietate intelectuala Viorel Ros, AOTO probabil este o ambitie greu de inteles a Patriarhiei.

Nu o sa va plictisesc cu detalii despre restul organismelor de gestiune colectiva mai mici, dar as vrea sa va informez despre cateva lucruri interesante despre cum intelege ORDA sa controleze regulile de transparenta pe care le puteti gasi aici. Puteti vedea in lista de organisme de gestiune colectiva ca nu toate organismele au website-uri. Da, ati citit bine, in anul de gratie 2015 unele OGC nu au inca pagini de internet, sau daca au, nu au nici macar informatiile minime cerute prin lege si decizii ORDA. Indeosebi organismele noi si destul de dubioase aparute recent nu respecta aceste reguli de bun simt. Nu avem de unde sa stim daca ORDA le-a controlat si sanctionat pentru ca si ORDA este de o opacitate remarcabila. Nu gasesti pe site-ul ORDA nici macar toate deciziile publicate in Monitorul Oficial, nu gasesti mai nimic in afara de informatiile minimale, care sunt actualizate de cateva ori pe an. 

Transparenta, atat fata de membrii cat si fata de public, desi clamata atat in lege cat si pe site-ul ORDA este doar o iluzie. Tonul este dat de catre ORDA, care spune foarte putine despre activitatile sale. Aveti o mostra aici in raportul de activitate pe anul 2014 publicat de catre ORDA. Acolo poti vedea doar 2 actiuni, una la mare, probabil vara si una la munte, pe valea Prahovei evident. Pare sa fie mai mult vorba de doua vacante platite din bani publici. Cam asta raporteaza ORDA ca a facut in anul 2014, an in care nu s-a obosit sa finalizeze controalele anuale pentru anul 2013 la nici unul din OGC-urile din lista. Este al doilea an consecutiv cand ORDA, care are peste 80 de salariati care nu se stie ce fac in afara de a cheltui banul public, nu-si indeplineste la timp obligatiile in termenele stabilite prin decizii proprii.

Cat timp ORDA da un astfel de exemplu mai poti sa te miri ca un organism ca APM, concurent al UCMR-ADA, si avizat in 2012 nu are inca un website? Nici UCMR-ADA nu este un monument de transparenta, cu un website foarte sumar si fara activitati de comunicare decenta (nu exista conturi de facebook, twitter, yammer, etc si nici profesionisti angajati pentru comunicare, relatia cu membrii si presa), dar exista o diferenta totusi intre o comunicare minimala, cu informatiile minime cerute de lege si una care nu exista deloc. Mai puteti vedea si site-ul UPIF, care nu contine nici pe departe informatiile minime prevazute de lege, gen statut, lista membrilor, conditii de aderare, forumulare, etc si care lasa sa se intelegea ca ar avea tarife stabilite aplicabile utilizatorilor, cand in mod legal doar UPFR poate colecta.

Oricine poate infiinta un organism de gestiune colectiva, daca respecta cateva conditii stabilite de lege si prin decizii ORDA, doar ca nu exista nici un avantaj pentru creatori si publisheri in existenta mai multor organisme pe acelasi domeniu, cate vreme nu au puterea si vointa de a invata de la societatile avansate si de a nu repeta aceleasi greseli pe care le fac organismele mai vechi.

O analiza a modului de functionare a catorva organisme de gestiune colectiva mai mari in urmatorul episod.

va urma